In ortodoxie exista aceasta porunca bisericeasca, provenita se pare din traditie, nu se gaseste in biblie, dar nici chiar cei care apartin bisericii nu ne pot lamuri, de unde vine aceasta si de ce.
La noi despre asa ceva vorbeste parintele Arsenie Boca in Pravila Alba. Dumnealui povesteste ca mama sa a ramas singura dupa concepere. Si Maicuta Veronica povesteste acelasi lucru despre mama ei. Sa vedem ce are de spus despre aceasta un doctor:
PRENATAL ORIGIN OF GENIUS
ORIGINEA PRENATALA A GENIULUI - fragment
De Raymond W. Bernard
(B.A., Universitatea Columbia, M.A. Ph.D., Universitatea din New York)
Știința creării de genii și supraoameni
prin influenţa hormonilor materni asupra
dezvoltarii creierului embrionului
CUPRINS: (cu litere ingrosate doar ce avem in acest fragment)
PREFAȚĂ . . . . . . . . . . . de MORRIS KROK.
CUVANT ÎNAINTE . . . . . . . Pagina 1.
CAPITOLUL UNU: Eugenia biozofică, Știința Creației
de Supraoameni. . . . . . . . Pagina 2.
CAPITOLUL DOI: Ereditatea este determinată
de hormoni sau geniu?
și Fundația Biologica a eugeniei biosofice
CAPITOLUL TREI: Hormonii și geniul . . Pagina 21.
CAPITOLUL PATRU: Influența hormonilor materni asupra dezvoltarii creierului
embrionului. . . . . Pagina 34.
CAPITOLUL CINCI: Hormonii materni și
Originea Geniului. . Pagina 40.
CAPITOLUL ȘASE: De ce continența sexuala în timpul gestației: conservarea hormonilor sexuali materni duce la dezvoltarea superioară a creierului embrionului . . . Pagina 55.
CAPITOLUL ȘAPTE: Influența lecitinei
conținuta de laptele matern asupra dezvoltarii creierului sugarului Pagina 70.
CAPITOLUL OPT: -- Concluzie - Pagina 76.
CUVANT INAINTE
De ceva vreme o lupta intelectuala a avut loc între geneticianul sovietic Lvysenko , care a spus ca caracteristicile obtinute, isi au originea in mediului înconjurător dar si mostenite si geneticieniil americanI, apartinand scolii lui Morgan si Weissman care cred ca factorul genetic este determinant in ereditate. Scopul paginilor următoare este să demonstreze că pozitia lui Lysenko este cea corectă, ca caracteristicile dobandite pot fi mostenite dar si ca mediul inconjurator si nutritia, prin influenta pe care o au asupra glandelor endocrine a organismului matern, pot, prin hormonii proprii, sa influenteze profund dezvoltarea fizica si mentala a copilului nenascut, independent de mostenirea transmisa prin cromozomi. Si pe baza acestui nou concept , care inlocuieste fatalismul ereditar prin posibilitatea crearii voluntare a unui tip nou si superior de oameni, prin aplicarea celor mai favorabile conditii prenatale, autorul considera ca ca este posibil sa se creze o noua rasa de genii si supraoameni, daca se doreste.
Pentru ca rasa umană să avanseze, omul trebuie să dedice problemei îmbunătățirii speciei sale același grad de efort științific pe care l-a aplicat în trecut pentru cucerirea și controlul mediului său. Stiința care ca obiect Îmbunătățirea biologică a omenirii, aflata inca la început, este cunoscută sub numele de eugenie. Scopul acestei cărți este de a deschide noi perspective eugenice, adică posibilitatea de a crea tipuri umane superioare și genii, cand se doreste.
În timp ce eugenia genetică în trecut dominată de vechiul concept de predeterminare ereditară, asa cum era predata de fondatorul modern al acestei stiinte Francis Galton, poate fi numita eugenie negativă, care se preocupa de eliminarea celor inapți, noua eugenie, care este scopul paginilor următoare să o descrie, pe care o numim eugenie biozofică, are ca scop crearea constienta a unei rase de genii și supraoameni.
Luând în considerare problema creației geniului, trebuie să luăm în considerare problema îmbunătățirii rasei umane pentru că geniul reprezintă o variantă superioară a speciei umane care în timp poate deveni tipul normal al unei viitoare rase de supraoameni. Pentru a face acest lucru o realitate, printr-o dezvoltare ulterioară a științei eugeniei, astfel încât să nu mai fie doar o știință a creșterii si inmultirii animalelor aplicata la om, această lucrare a fost scrisă.
CAPITOLUL 1
EUGENIA BIOSOFICĂ ESTE ŞTIINŢA CREAŢIEI SUPRAOMULUI
Într-un articol intitulat „Stiinta isi imagineaza superomul de mâine - Este posibil să se creeze o rasă de Supraoameni?"Dr. Oscar Riddle, directorul Stației pentru Experimental Evoluția Institutului Carnegie din Cold Spring Harbor, Long Island, N Y, afirmă că prin controlul anumitor condiții care afectează dezvoltarea embrionară timpurie a fiintei umane, prin influenta asupra glandelor endocrine a mamei, se va putea crea un tip de umanitate superioara fizic si mental. Ca dovadă a posibilitatii unei astfel de realizări, Dr. Riddle se refera la experimentele Dr. Ehlenhuth, care, hrănind salamandre cu o dietă specială care conține extract hipofizar, a fost capabile să-i determine să producă tineri de două ori mai mari decât părinţii. Acest experiment și experimente similare au aratat destul clar că în controlul asupra glandelor endocrine ale mamei însărcinate stă posibilitatea de a modela caracteristicile fiziologice și mentale ale celui nenăscut și crearea supraoameni și genii după bunul plac. Condiții endocrine superioare din mamă în timpul gestației ar trebui să conducă la
dezvoltarea superioara a creierului embrionului, dar si ca tulburari glandulare, așa cum sunt produse de șocuri emoționale, sunt cunoscute: a produce idioți și monstruozități, deși ereditatea era norrmală.
Fatalismul vechii școli de biologi și eugeniștii, care erau dominați de dogma mendeliană a determinarii ereditare, este rapid înlocuită de o mai bună conceptie a imbunatatirii rasei umane prin transmisia caracteristicilor dobândite, mai ales prin influenta hormonilor maternali asupra embrionului si fatului in timpul gestatiei. Cunninghzm, în „Hormonii și ereditatea” afirmă clar că o nouă viziune conform căreia, în timp ce cromozomii pot indica predispozitia ereditara inițială, tare, hormonii organismului matern preia mai târziu munca de dirijare a dezvoltării embrionare şi modelarea viitorului organism, independent de configuratia cromozomiala. Printr-un control asupra glandelor endocrine care determină creșterea embrionului, ar trebui să fie posibil să creăm ființe umane noi și superioare după bunul plac, obținând rezultate asemănătoare cu cele pe care Luther Burbank le ob-reţinut în cazul plantelor. La fel cum Burbank a creat super plante, prin aplicarea acestor noi metode eugenice, vom putea crea supraoameni. Controlul endocrin asupra embrionul în curs de dezvoltare, în special peste creșterea creierului sau, ar trebui sa ne îngăduie să creăm o rasă cât mai superioară celei presente intrucât acesta din urmă este superior maimuţei antropoide. Eugenia trecutului poate fi numită eugenie negativa, deoarece era preocupată atât de mult de căutarea imbunatatirii rasei umane prin eliminarea celor nepropii (prin sterilizare, segregare, reproducere controlată etc.) Dar niciodată nu au inteles cauzele originale care au fost responsabile pentru producție a exemplarelor inferioare, mai ales când apar de la părinţi de ereditate normală. Nici nu a înțeles cum sa puna în mişcare influenţe de natură opusă, conducând la producerea unor indivizi superiori. Atat vreme cat
dogma predestinarii celulelor germinale Weismannian si Mendeleene ale fatalismului ereditar au dominat mintea eugeniștilor și geneticienilor, nu s-ar putea face niciun progres real in această direcție importantă.
Dacă destinul biologic uman a fost determinat de capriciile "amestecarii cromozomilor" la momentul de fertilizarii, așa cum ne-ar face să credem geneticienii, atunci ar putea fi puțin care ar putea opri valul în creștere al degenerării, al idiotului și nebunia care amenință supraviețuirea rasei intrucât astfel de indivizi defecte apar în mod constant din părinţi de ereditate normală. Dacă acesta este cazul, ar trebui fie alte cauze decât cele de natură ereditară, care sunt responsabile pentru aceste variante defecte ale speciei umane.
Vom vedea în paginile următoare că aceste cauze sunt de o natură biochimică şi endocrinologică. Cunoaşterea unor astfel de cauze ale degenerării umane și eliminarea lor, în afară de factori ereditari, și punerea în funcțiune a influențelor exact opusă natură, deschide posibilitatea unei noi eugenii creativ pozitivă pentru perfecțiunea rasei umane - o știință de a crea o rasă de genii și supraoameni după plac.
Vechea eugenie negativă depindea în mare măsură de sterilizare si segregare pentru eliminarea celor inapti. Dar astfel de metode nu înlătură cauzele care au condus la formarea unor astfel de indivizi cu defecte din
persoane mai normale. Ignoranța noastră de-a lungul acestui linii este bine
demonstrată de creşterea înfricoşătoare a bolilor psihice în ultima vreme, cele mai multe dintre acestea nefiind deloc de origie ereditară, dar si din cauza conditiilor adverse de mediu și condiţii biochimice a căror eliminare este singura cale reală pentru a preveni aceste boli.
În elogiul său inspirat al supraomului, „Așa a vorbit Zarasthustra”, Nietzsche a oferit însă puține lucruri practice care sa sugerează modul în care scopul său ar putea fi realizat, cu excepția inmultirii selective. Dar oamenii nu pot fi crescuți pentru tipuri superioare precum caii de curse. Cu toate acestea, nu-l putem învinovăți pe Nietzsche pentru că stiinta eugeniei era putin dezvoltata in acele vremuri. Totusi astazi aceasta stiinta a facut avansuri considerabile in relatia cu efectele hormonilor materni asupra copiilor nenascuti, si acesta este scopul acestei carti sa arate cum dorinta lui Nietsche pentru un supraom ar putea deveni realitate biologica desi mai degraba a sexului feminin decat masculin si mai degraba o suprafemeie decat un suprabarbat.
Faptul ca conditiile chimice adverse in sangele mamei pot produce copii cu o constitutie predispusa la nebunie si criminalitate a fost demonstrata de observatiile dr Tilney, neurologist la universitatea Columbia, si conform cu eminentul neurolog Prof Max Schlapp, tulburarile glandulare la mama gravida pot produce idioti, desi amandoi parintii aveau ereditate normala. Daca este asa atunci aplicarea influentelor favorabile, exercitiilor, un efect benefic asupra glandelor endocrine ale mamei insarcinate, ar trebui sa produca un copil superior.
După o investigație amplă, prof. Schlapp de la Spitalul Postuniversitar New York și Școala de Medicină au ajuns la concluzia că nașterea de idioți și copii cu defecte din părinți de ereditate normală, a fost din cauza afecțiunilor glandulare la mamă în timpul gestației, provocând tulburari in glandele endocrine. Acest lucru poate fi rezultatul emoțional soc, depresie sau entuziasm, din cauza îngrijorării cauzate de economic conditii de intoxicatie si alte influente adverse care perturbă funcționarea armonioasă a glandelor endocrine, determinand anumite glande, cum ar fi tiroida, să fie hiperactive.
Acum este opinia unor biologi de top și a studenților in genetică, cum ar fi Jennings, Davenport, Cunningham și alții, că teoria transmiterii ereditare prin efectul hotarator al influenţei cromozomilor şi genelor trebuie abandonată şi inlocuită cu o concepţie mai nouă, mai ştiinţifică conform căreia nu sunt determinanti cromozomii din celula germinativă, ci hormonii circulă în fluxul sanguin matern în timpul gestației, ceea ce fundamental
determină ereditatea și destinul uman. În lucrarea sa, „Hormoni şi ereditate”, Cunningham prezintă teoria conform căreia transmiterea trăsăturilor ereditare se realizează mai ales prin intermediul influenței hormonilor materni; și că cromozomii sunt importați numai în timpul primei perioade de dezvoltare, înainte de aparitia glandelor endocrine in embrion. In acest moment munca începută de cromozomi este preluată de hormoni. Această teorie a fost acceptată şi extinsă de student american la genetică, Davenport
Majoritatea rasei umane pare a fi produsul de procreare oarbă. Puțini au fost acei înțelepți care au venit in lume in mod inteligent planificat cu aceeași grijă și considerație ca a crescătorilor de de animale de rasa utilizeaza în perfecțiunarea speciei, sau un sculptor exercită în sculptură a unei statui. Este punctul de vedere al scriitorului, ca si al Dr. Cowan,
în „Știința unei noi vieți”, că puținii indivizi din istorie, fie ca urmare a unei intenții conștiente, fie prin accident, s au bucurat de acest avantaj de procreere inteligenta si constiinciosa, au fost marile genii și supraoameni din trecut precum Gautama Buddha, Pitagora, Platon, Leonardo da Vinci,
etc., toti care s-au bucurat de concepții prenatale excepționale și superioare. Dr. Cowan consideră că cerintaprincipala pentru formarea unui copil superior este o gestația in timpul careia nu se face sex - o regulă respectată în întreaga lume animală și printre multe rase primitive, printre care găsim o absență a cantității de defecte congenitale pe care le întâlnim printre rasele civilizate care nu se supun acestei legi. În timp ce Leonardo da Vinci era un copil nelegitim ai cărui părinți locuiau separat din cauza diferentei sociale, în cazul lui Platon, părinţii lui au fost instruiţi la momentul concepției sale pentru a evita relațiile sexuale în timpul sarcinei mamei dacă doreau să producă un copil superior.
Au urmat aceste instrucțiuni cu rezultate excelente - producând unul dintre cele mai mari genii intelectuale din istorie. Vom arăta mai târziu de ce a fost așa, pentru ca cu cat mai mult energiei mamei şi a secreţiilor genitale sunt absorbite in practica nefiziologică a actului sexual în timpul gestaţiei
(pe care animalele de sex feminin o împiedică luptând cu intrusul, mai degrabă decât permit să apară, instinctul lor natural făcându-i să o evite
în detrimentul urmașilor lor), cu atât mai puțini sunt disponibile pentru
formarea embrionară. Pe de altă parte, după cum a arătat Dr. Cowan, numai când există continență sexuala strictă în timpul gestației, așa cum natura a intentionat, sunt aceste valoroase secreții genitale feminine bogate în lecitină (atât de necesar pentru susținerea dezvoltării creierului embrionului și fătului) în întregime conservate și utilizate pentru scopul lor natural, mai degrabă decât irosită pentru a satisface poftele sexuale nefirești a masculului. Pe lângă lecitină (grăsimea creierului), hormoni valoroși, inclusiv hormonii sexuali feminini, sunt pierduți și de mama ca urmare. Aceasta înseamnă că continența în timpul gestației asigură condițiile endocrine și biochimice optime pentru crearea unui creier embrionar superior; și vom arăta mai târziu in această carte ca, pe lângă Gautama Buddha, Pytnagoras, Platonși Leonardo da Vinci, multe alte mari genii își datorau dezvoltarea creierului embrionar din această cauză, indiferent dacă a avut loc din întâmplare, ca în cazul lui Schopenhauer, ai cărui părinți locuiau separați în locuri îndepărtate în timpul gestației sau prin intenție conștientă. Legea naturală a separării sexuale și a continenței în timpul gestației este doar una dintre metodele biozofice de producere a unei rasă de genii și supraoameni, dar sunt multe altele, totuși acesta este cel mai important dintre toate, prin înțelegerea și aplicarea aceste metode eugenice ar trebui să fie posibilă în mod voluntar si să creeze științific tipuri umane superioare și o nouă rasa superioara. Se speră că vor fi efectuate experimente în acest domeniu, cel mai important de cercetare și cât mai multă atenție catre perfecţionarea speciei umane aşa cum a făcut până acum dedicata creșterii selective a animalelor, deși ar fi o greșeală să credem că metodele satisfăcătoare pentru animale ar trebui să se dovedească în mod necesar potrivit pentru oameni, pe baza erorii ideii că omul este un animal mai dezvoltat care se supune acelorlasi legi naturale ale reproducerii. (Vezi cartea mea, „Misterele reproducerii umane” care demonstrează că femela umană așa cum este indicat prin himenul ei, era destinată unei metode distincte și superioare de reproducerea partenogenetică în locul celei obișnuite metode animală prin copulare.
Prin aplicarea inteligenței științifice la procesul reproductiv uman ar trebui să fie posibil să creeze tipuri umane superioare dorite după bunul plac. Cu siguranță îmbunătățirea rasei umane este cel mai important dintre toate
realizările stiintifice şi la fel de demne de atenţia oamenilor de ştiinţă ca şi preocuparea actuală pentru metodele eficiente de exterminare umane.
Ceea ce în trecut a fost luat în considerare cel mai puț- şi anume perfecţionarea rasei umane şi crearea unei rase superioară de supraoameni, în viitor ar trebui să fie considerată cel mai important scop și realizare a științei.
Eugenistul american Riddle susține că superioritatea intelectuala este strâns legată de superioritatea fizică, o dieta maternă superioară, rezultând o compoziție chimică superioară a sângelui care hrănește embrionul. va duce la dezvoltarea în cadrul acesteia a unor glande endocrine superioare și a unei creier superioar. El crede că crearea unei rase de supraoameni este o
posibilitate științifică și că aceasta poate fi realizată prin influențe nutriționale și de altă natură care afectează glandele endocrine ale mamei și alimentarea cu hormoni a embrionului în timpul gestației.
Pe această linie Eugenia Viitorului sau Eugenia biozofica, se va baza. Nu va mai fi procrearea umană fi considerat în același mod ca și cel al animalelor și nici nu va fi considerata configurația cromozomială la momentul concepției va fi luată în considerare ca factor atotdeterminant, așa cum este cazul plantelor, insectelor și animalelor inferioare.
CAPITOLUL 2
ESTE EREDITATEA DETERMINATA DE HORMONI SAU GENE?
ȘI FUNDAȚIA BIOLOGICA A EUGENIEI BIOSOFICE.
Cercetări moderne în endocrinologie, în special în domeniul neexplorat al efectului hormonilor materni asupra dezvoltarii embrionului, ne-au revoluționat concepțiile despre ereditate. Se credea anterior că cromozomii din nucleul celulelor reproductive, sau mai bine zis genele care le compuneau, au fost agenţii determinanţi în formarea unui nou organism şi au constituit mecanismul eredităţii. Dar este acum cu siguranță cunoscut faptul că hormonii joacă un rol important în acest proces.
Într-adevăr, Davenport, eminentul genetician american, susține că cromozomii sunt doar precursorii hormonilor și reprezintă „mănunchiuri de enzime” care direcţionează numai dezvoltarea până când endocrinele încep să funcționeze în embrion. Acestea, prin hormonii lor, apoi direcționează viitoarea dezvoltare, doar asa cum au facut cromozomii in timpul stadiului timpuriu de crestere.
Această nouă concepție a eredității răstoarnă pe vechea teorie fatalista a germoplasmei, propusă de Weismann, conform careia există o separare imuabilă între plasma germinativă și soma, sau plasmă corporală, prima fiind presupusă inalterabilă prin modificări în acesta din urmă. Conform școlii lui Weismann, variațiile cauzate de mediu nu ar putea fi transmise la generatiile viitoare, deoarece au afectat doar plasma somatică, dar nu și cea plasma germinativă. Această credință în absolutismul plasmei germinale, totusi, sa dovedit mai târziu a fi incorectă, mai ales în cazul mamiferelor superioare la care condiţiile chimice din sângele matern poate afecta dezvoltarea embrionului, care poate fi alterat in consecinţă. Experimentele lui Mendel au fost efectuate pe mazăre dulce, unde condițiile sunt complet diferite decât în acest caz de mamifere gestante. Tipic tendințelor actuale de gândire pe acest subiect este următoarea afirmație a lui Scott:
„Teoria mendeliană este un mit explodat; izolarea și moştenirea caracterelor unitare specifice care stau la baza acestei ipoteze fiind inexistentă.
Noua școală de biologi acordă din ce în ce mai multă atenție diferiților factori care afectează embrionul, cum ar fi leziunile la ou, condițiile nutriționale și secrețiile glandelor fără conductă, în special în timpul perioadei fetale; si tot mai mult este evident că specimenele ciudate umani șau animale, gigantismul și nanismul, sunt rezultatul modificărilor fizice și stimulilor chimici și nu sunt, așa cum se presupunea anterior, de natură ereditara.
Este extrem de discutabil cât de departe este nebunia sau idioția ereditara, într-adevăr, fie în adevăr strict, este ereditar cu adevarat. Cercetările din ultimii zece ani au arătat suficienta lumina asupra efectelor nutriției defectuoase, infecției prenatale și anomalii ale glandelor endocrine pentru a sfarama în bucăți teoria acceptată hithero până acum a explicației ereditare a nebuniei”.
Dr. Louis Berman, eminentul endocrinolog, scrie mai departe acest subiect: „Trebuie să ne ocupăm de ovulul fecundat cu toate genele sale, nu se poate repeta prea des, cu un amestec de substanțe chimice, capabile de o diversitate de reacții chimice. Si toate reacțiile chimice depind de condiții. Adevărat, reacţiile chimice de dezvoltare menţin un anumit scop sau model.
Dar alternativele de aranjare sunt imaginabile și s a demonstrat ca apar odată cu schimbarea condițiilor; adica a mediului inconjurator. Odată cu această realizare, evanghelia simpla a predestinației, a naivului Mendelianism, se prăbușește.
Profesorul Jennings, marele biolog, spune: „Teoria de particule reprezentative a dispărut, a dispărut absolut. Prevalența sa a fost o ilustrare a ideii că puțină cunoaștere este un lucru periculos. Doctrina este moartă - deși până acum, ca o țestoasă decapitată, nu este conștientă de asta. Nu este adevărat că caracteristicile particulare sunt în orice sens reprezentate sau condensate sau cuprinse în anumite gene unitare. Nici culoarea ochilor
nici înălțime, nici slăbiciune, nici alte caracteristici, este un caracter unitar în orice asemenea simț. Într-adevăr, nu există așa ceva lucru ca un „caracter unitar” și ar fi un pas înainte dacă acea expresie ar dispărea.
Posibil ar trebui să ne fie mai bine fără o astfel de concepție ca ereditate; atunci analiza ar fi îndreptată corect către intelegerea în organisme ca și în alte lucruri, în ce moduri există dependența de materialele din care sunt făcute; în ce moduri se gasesc condițiile din acele lucruri”.
Dr. Adami, un fiziolog proeminent, susține ca se acumulează dovezi că influențele care afectează secretia glandelor interne poate, prin intermediul acestora, sa modifice astfel plasma germinativa in asa fel incat urmașii vor prezenta certe și predeterminante efecte; și că aceste caracteristici dobândite pot fi transmise către generațiile următoare. Dr. Adami dă următoarele dovezi pentru concluzia lui:
„Dacă spermatozoizii de broaște sunt supuși acțiunii razelor X înainte fertilizarea, dezvoltarea începe ca de obicei, dar în câteva zile ea este oprita, iar larvele mor prematur. S-a arătat că lipsa vitaminelor din dietă sau anumite toxine precum alcoolul și tutunul sunt, de asemenea, capabile să rănească spermatozoizii și in consecinta urmasii.
De asemenea, s-a demonstrat că dacă gândacii de cartofi sunt expuși la frig și umiditate chiar înainte de maturarea celulelor germinale, descendența va arăta un nou model de culoare pe carcasele aripilor, iar noul caracter astfel dobândit este permanent, fiind transmisa de ereditate. Acest punct este confirmat și de experimentele lui McDougal în crearea de noi soiuri de PRIMROSES prin injectarea de substanțe chimice în ovarele imature.
Constantin Paret a arătat. că otrăvirea cu plumb a parintilor provoacă travaliu prematur și scăderea vitalității la urmași.
Bauer a arătat că RED PRIMROSES, când SUNT crescutE la o temperatură de 86 până la 95 de grade Farenheit, produce flori albe,in timp ce aceeași plantă la o temperatură mai scăzută produce flori de culoare roșie.
Dr. John Harvey Kellogg spune: „Originea unor caracteristici noi la plante și animale este încă mai mult sau mai puțin cunoscuta. Este cunoscut ca modificările în sânge, în special prezența otrăvurilor in sânge, poate da naștere la modificări ale celulelor germinale, producand efecte care pot deveni ereditare. Este rezonabil să presupunem că orice substanță care deteriorează sângele, din care celulele germinale precum și toate celelalte celule și țesuturi ale organismul isi obțin hrana lor, poate produce astfel de modificări în plasma germinativă și celulele germinale pentru a da naștere la variații.”
O discuţie detaliată a problemei relaţiei hormonilor cu ereditate este cuprinsă în „Hormonii și ereditatea" a lui Cunningham (1921). În această carte, Cunningham prezintă teoria potrivit căreia transmiterea trăsăturilor ereditare se execută în principal prin influența hormonilor: cromozomii sunt importanți numai in timpul primei perioade de formare, înainte de apariție a glandelor endocrine din embrion. În acest moment (și înainte de în mod evident, datorită acţiunii hormonilor materni care circulă în sângele care hrănește embrionul) lucrarea începută de cromozomi sunt apoi preluați de hormoni. Teoria aceasta a fost acceptata și elaborat de către geneticianul american Davenport.
Scriind despre „Cromozomi, glande endocrine și ereditate”, Davenport spune: „Cromozomii și hormonii au fiecare rolul lor joacă în direcția dezvoltării. Cea mai sustenabilă ipoteză a naturii cromozomilor este, într-adevăr, că aceștia sunt pachete de enzime care activează procesele metabolice in stadiile de dezvoltare timpurie, la fel cum hormonii glandelor endocrine controlează metabolismul în etapele ulterioare. Ipoteza sugereaza că cromozomii direcționează etapele timpurii de dezvoltare și creează anumite centre de activitate chimică cărora le predau sarcina de diferențiere a anumitor părți. Prin urmare cromozomii pot lucra indirect la stabilirea unui anumit centru de activitate chimică ulterioară al cărui curs l-au determinat, dar nu intervin in functiobarea ulterioara a mecanismului. Glandele endocrine ale vertebratelor reprezintă probabil o etapă ultima și foarte specializată în seria de regulatori ai metabolismului”.
În lumina acestei concepții că lucrarea cromozomilor în timpul stadiului incipient de dezvoltare a embrionului este preluat ulterior de glandele endocrine, este clar că socurile emoționale ale mamei însărcinate, prin afectarea profundă a glandelor endocrine pot influența, prin hormonii lor, embrionii, dezvoltarea psihosimpatica; toxinele pot face la fel. Din acest motiv, Davenport spune: „Diferite tipuri de șocuri sau otrăvuri introduse în organism, afectează dezvoltarea fetusului. Studentul la genetica trebuie sa tina cont, prin urmare, de cromozomi, hormoni, alte impulsuri de dezvoltare, și condițiile de mediu dacă ar înțelege toți factorii care determină dezvoltarea.” (Davenport: „Cromozomi, Endocrines și ereditate”, Scientific Monthly, Vol.XX, mai 1925, p.491)
În cartea sa, „Moștenirea caracteristicilor dobândite”, Kammerer prezintă teoria conform căreia secrețiile interne sunt organe executive de determinare a plasmei germinale. El scrie: „A fost frecvent menționat că o influență directă asupra celulelor germinale de obicei, nu este suficienta pentru a afecta ereditatea reală a caracteristicile cerute; mai degrabă este necesar ca straturile corpului, între germen și părțile modificate ale corpului, joacă rolul de mediatori. Această mediere, în esență sau chiar exclusiv, pare să fie sarcina glandelor fără conducte. Fara cooperarea glandelor fără conducte, noile caracteristici dobândite nu puteau deveni parte a celor indivizi direct influențați și nici nu puteau deveni parte din plasma lui germinativă.
„Dacă considerăm cromozomii ca vehicule ale eredității, glandele fără conducte trebuie privite ca executori ai ereditatii", primul oferind tendințele diversificate iar acesta din urmă aplicându-le corespunzător. Glandele fără conducte controlează deplin această diviziune a celulelor și sunt capabili să stimuleze acest proces datorită hormonilor produși de ei, și sunt, de asemenea, în măsură să întârzie creșterea organismului prin alte substanțe”.
Scriind pe același subiect, medicul endocrinolog, dr. Louis Berman, spune: „Energia substanțelor care formează organe în cromozomii BEGETS glandele. Și apoi glandele par a lua chestiunile în propriile mâini, așa cum ar fi, și determină BEGETTING a ceea ce vine după ei. Prin influența lor chimică asupra ratei de creștere și diferențiere și funcția diferențelor diferite țesuturi și organe, inclusiv sistemul nervos, acestea apar din nou ca arbitri ai destinului individului chiar înainte de a se naște.”
Paton spune: „eugenistul care consideră că dovezile pe care le avem dovezi că modificările dobândite ale corpului pot modifica gameții, și astfel generația viitoare, este capabilă să creadă în efectele benefice ale educaţiei, folosind termenul în cel mai larg sens, până la generațiile viitoare.” Ar fi trebuit să adauge că educația este cea mai eficientă în perioada prenatală. In acest moment, depinde nu numai de ereditate, ci și de mediul exterior al mamei gestante și de activitatea mentală, acel copil devenind un geniusau un idiot. S a spus că educaţia pe care o primeşte un copil în perioada de dezvoltarea rapidă și plastică a creierului, înainte de nașterea sa, este de departe cel mai important pentru capacitatea sa mentală viitoare decât toata educatia pe care o primește după naștere. Este mama însărcinată care ține în mâinile ei realizările intelectuale ale viitoarei rase și cine este cel mai demn de oportunitățile educaționale.
Prof. Tower, prin condiții variabile de temperatură, umiditate și presiunea atmosferică atunci când gândacii de cartofi femele depuneau ouă, au produs variații la puii care provin din aceste ouă, deşi mamele înseşi erau aparent neschimbate. Potrivit prof Tower o ușoară creștere sau scădere a acestor factori de mediu au stimulat activitatea enzimelor generatoare de culoare, dând naștere la insecte cu culori diferite.
Cresterea sau scaderea mai mare, prin inhibarea acestor fermenti, au produs albinoşi . Aceste tipuri de culori schimbate, odată stabilite, au devenit ereditare și s-au comportat ca unități independente, inerente.
Alte experimente indică faptul că condițiile neobișnuite de temperatură, alimentele, umiditatea și altele asemenea pot afecta celulele germinale
producand modificări generale și nedefinite la descendenți.
.
Blakeselee a produs mutații în Junson wzed? prin expunere la rece. El crede că temperaturile scăzute pot induce schimbări în cromozomii gamețilr. Gee a produs embrioni defecti de pesti prin fecundarea ouălor normale cu spermatozoizi care fuseseră expusi la alcool. Zardeen a descoperit că expunerea spermatozoizilor și ovulelor de amfibieni la raze X a dus la schimbări definitive în urmași.
Există acum un corp considerabil de dovezi care arată că cromozomii sunt susceptibile de a fi modificati de raze X. Mavor a descoperit asta expunerea ouălor la raze X a produs modificări clare ale cromozomilor, care apoi au fost moștenite. Au fost observate muște cu caracteristici exceptionale dezvoltate din ouă iradiate cu raze X. Mavor susține că experimentele sale arată „un caz foarte clar al unui agent extern care modifică mecanismul de moştenire în aşa fel încât un efect permanent este produs si care se transmite prin generații succesive.”
Little și Bagg au găsit descendenții de soareci care fuseseră expusi la radiatii X au avut deformări ale picioarelor, defecte oculare, cranii mici din cauza anomaliei maxilarului și modificări ale lungimii
părului. Acestea au fost moștenite în general după moda lui Mendelian recesive. Într-un alt experiment, Bagg a descoperit că fetusii de soarece pot fi afectați semnificativ de iradiere cu radiu. Câțiva dintre cei născuți vii se pot împerechea și transmite defecte oculare, anexe anormale, defecte ale creierului și altele asemenea.
11
Paralel cu dovezile referitoare la efectele razelor X este teoria care afirma ca otrăvurile din sânge pot afecta celulele germinale. S-a demonstrat că diverse materiale otrăvitoare din sânge sau limfa „poate „afecta” în mod vătămător gameții. A fost definitiv demonstrat că otrăvuri precum alcoolul, plumbul și medicamentele și toxinele afectează celulele germinale.
Harrison și Garrett au produs pigmenti negri ereditari prin hrănirea larvelor de lepidoptere pe frunzele care conțin nitrat de plumb. Hodge a demonstrat că alcoolizarea câinilor a produs descendenți degenerati. Din 23 de pui născuți din câini alcoolici, 4 au fost normali, din 45 de pui de câini de control, 41 au fost normali.
Feldman, în „Fiziologia prenatală și postnatală”, rezuma astfel dovezile pentru a dovedi că mediul poateavea efect în diferitele etape ale dezvoltării ovulului:
(1) Anteconcepțional. Tower a descoperit că conditii neobișnuite de umiditate și temperatură în ultimele etape ale cogeneza și spermatogeneza pot modifica astfel celulele germinale ca pentru a conduce la producerea de noi rase în cazul gândacului de Colorado. Conklin a constatat că o ușoară creștere a temperaturii în momentul diviziunii nucleare poate duce la o anormalitate in diviziunea cromozomilor și, prin urmare, probabil la o schimbare în constituție ereditară. Aplicarea radiului, razelor X si a diferitelor substanțe chimice la spermatozoizi înainte de fertilizare poate duce fie la sterilitate, fie la producerea de monstruozități.
În ceea ce privește influența reactanților chimici asupra celulelor germinative, munca lui Stockard este de foarte mare interes. Acesta a supus cobaii masculi și femele la aburi de alcool pentru ceva timp înainte de a le reproduce, iar rezultatele în astfel de cazurile au fost fie sterilitate, fie născuți morti, fie descendenți bolnavi.
Prin urmare, ebrietatea părinților, mai ales la momentul conceperii, poate duce la degenerare și malformație la fetusul uman. Charrin și Fley au injectat femelelor cobai bacilul pyocyaneus, sau toxina sa, iar în reproducere, au dat nașterere la urmasi cu monstruozitati. Din experimentele lor ei cred de asemenea că sifilisul poate fi o cauză a nașterilor monstruoase.
(2) Conceptual. Schimbările de mediu în timpul fertilizării pot deteriora celulele germinale.
(3) Post-concepțional. Charles Fere a demonstrat că alcoolul poate determina dezvoltarea ovulului într-un făt monstruos. Gudernatsch, prin hrănirea mormolocilor broaștei pe tiroida, a produs broaște la fel de mici ca muștele, în timp ce se hrăneau cu timus, au produs mormoloci de culoare închisă care nu s-au transformat în broaște. Larve de albine hrănite cu laptisor de matca care este un aliment bogat în grăsimi, transformă în femele fertile sau matci, dar când sunt hrănite cu alimentatia obisnuita de albine devin femei infertile sau muncitoare.
12
Conklin spune: „Este posibil ca modificarile mediului care acționează asupra celulelor germinale într-o perioadă sensibilă a dezvoltării lor poat produce variații sau mutații germinale și astfel sa dea nastere la noi rase. În „Ereditatea și mediul”, Conklin prezintă dovezi experimentale pentru a dovedi afirmația că modificarile aduse celulelor germinale înainte de fertilizare pot fi produse prin modificări ele mediului inconjurator din jurul
ouălelor sau spermatozoizilor în curs de maturizare.
Pinard, eminentul ginelog francez, a investigat treizeci și trei cazuri de familii în fiecare din care era câte un singur copil idiot, imbecil sau degenerat, cu alți copii frumoși.
În douăzeci și două de cazuri a reușit să găsească o cauză a degenerarii copilului, o boală, cu puțin timp înainte de conceperea, a unuia sau a ambilor părinţi de reumatism, gripă, icter, gută sau febra tifoidă.
Există multe dovezi care dovedesc că anumite influențe intervin în momentul concepţiei sunt capabile să producă efecte în descendenti. Astfel, s-a observat frecvent că copiii conceputi de părinți beți sunt susceptibili de a fi subnormali. Este crezut că acest lucru se datorează efectului chimic toxic al alcoolului asupra celulele reproductive în momentul concepției sau, imediat înainte.
Darwin, în „Variații de animale și plante”, a scris: „Este chiar probabil ca elementele sexuale fie ale bărbaților , fie ale femeilor, sau ambele, înainte de unirea lor, pot fi afectate într-un astfel de mod incat să conducă la modificări ale organelor dezvoltate la o perioada ulterioară a vieții”.
Morrow, în „Eugenie și otrăvuri rasiale”, scrie: „Cred, de altfel, că atunci când condiționările concepționale care determina in mare masura sanatatea si destinul de viata al urmașilor sunt privite cu respect, iar bărbații și femeile își dau seama ca mare parte a bolilor a degenerescenței și mortalitatii copilului, se datorează tendințele transmise, ei nu vor mai considera transmiterea vieții, procrearea unei noi fiinte, ca un simplu incident de placere poftitoare, ci ca actul cel mai responsabil al existenţei lor"
Hoppe crede că o singură desfrânare în stare de ebrietate poate răni atât de mult celulele germinale ale unui om astfel încât să producă descendenți cu caractere anormale. Hertwig concluzionează că marea prevalență a Obiceiul de droguri poate afecta grav celulele germinale și dezvoltarea lor ulterioara. Forel a sustinut de mulți ani ca una dintre cele mai grave cauze ale malformațiilor și degenerării umane se găsește în efectul alcoolului asupra celulelor germinale, mai ales în momentul concepţiei. Forel este de părere că alcoolul este o otravă pentru fetus și utilizarea lui de către părinți este o cauza pentru nasterea de copii idioti. Dr. Mjoen a constatat că atunci când mai mult alcool a fost folosit în anumite raioane din Norvegia, idioția a crescut proporţional. El spune: „Creșterea enormă a numarului idioților a venit și a plecat cu alcoolul”.
Dehmann, în „Within the Bud”, scrie: „Știința a scos din controversă faptul că alcoolismul obișnuit al unuia sau a ambilor părinți și, de asemenea, simpla condiție de beție, în momentul concepției, este cauza producerii de copii degenerati. Epilepsia si slabiciunea sunt generate de aceleasi practici. În anii lungi de practică, ca medic cantonal, Marro relatează că toți copiii pe care-i văzuse cu convulsii avea fie tatăl sau mama alcoolic”.
Willson a observat o subdezvoltare la copiii oamenilor alcoolici. El scrie: „De când s-a convins de raul pe care il faceam pacientilor tratandu i cu alcool și lipsa nevoii de a l utiliza în orice stare fiziologica, nu am prescris sau administrat nicio picătură de alcool.”
Bertholet a raportat examinarea testiculelor de șaptezeci și cinci de bărbați, dintre care treizeci și nouă au consumat alcool, iar majoritatea dintre ei au murit la mijlocul vieții. În treizeci și șapte din cei treizeci și nouă de alcoolici erau larg răspândita atrofiia parenchimului testicular și o înlocuire marcată fibroza , cu totul diferită de modificările senilității.
Lycurgus a adoptat o lege în Sparta care interzicea consumul de vin in ziua nuntii. În Cathage, toate băuturile, cu excepția apei, erau strict interzise în zilele în care cuplurile căsătorite făceau copii.
Dr. Sylvan, în „Nașterea naturală fără durere”, scrie: „Influența cu adevărat dezastruoasă a alcoolului este în momentul concepției. Avem numeroase exemple absolut sigure care arata ca atunci când tatăl este în stare de ebrietate în momentul concepției rezultatul a fost un copil epileptic sau idiot. Acest lucru era cunoscut de antici, iar Hipocrate vorbește despre asta în lucrările sale”.
Fleming și Demaux aduc statistici pentru a dovedi incontestabil că chiar și părinții în mod obișnuit treji care, în momentul conceperii, sunt într-o stare temporară de beţie, pot naşte copii care sunt epileptici sau paralitici sau nebuni, foarte adesea microcefalici, sau cu o slăbiciune a minții marcată.
Există, de asemenea, motive să credem că starile mentale si emoționale din momentul concepției pot, prin intermediul hormonilor, au influență asupra celulelor reproducătoare si asupra naturii copilului care vine. Astfel Ledraade du Saulle a afirmat că din nouăzeci și doi de copii concepuți la Paris în timp de asediu, șaizeci și patru erau anormali și douăzeci și opt erau mici și delicati; iar din cei şaizeci şi patru, treizeci şi cinci erau schilozi, douăzeci și unu nedezvoltați mental sau idioți, și opt erau nesanatosi la minte.
Weismann, în lucrarea sa despre plasma germinativă, a scris: „S-a observat adesea că beţia părinţilor in momentul conceptiei poate avea un efect dăunător asupra naturii descendenților. Se spune despre copil că se naște într-un corp slab și stare mentală și înclinat spre idioție sau chiar spre nebunie, etc., deși părinții pot fi cat se poate de normali, atât fizic cat si mental.
„Nu sunt dispus să neg posibilitatea ca un influenta daunatoare poate fi exercitată în astfel de cazuri. Acestea, totuși, nu au de-a face cu ereditatea, dar sunt determinate de o afecțiune a germenilor prin influente externe."
„Nu mi se pare imposibil ca un amestec de alcool cu sângele părinților pot produce efecte similare asupra ovulelor și spermatozoizilor. Conform cu cantitatea de alcool, fie o influența excitanta, fie una deprimanta poate fi exercitată, oricare dintre acestea ar duce la deficiențe anormale in dezvoltare.
„Este totuși de imaginat, mai mult sau mai puțin anomalii considerabile pot afecta cursul dezvoltării și fie cauzează moartea embrionului sau produc deformări marcate.”
Prof. Orth scrie: „Se pot produce schimbări in celulele în intervalul dintre descărcarea lor și , prin acțiunea agenților chimici. Acesta a fost afirmat, și mai ales de Krafft-Ebing, că
iar părinții sanatosi si neconsumatori de alcool pot produce deficiențe mintale, idioți sau epilectici -idioți dacă au relații sexuale când sunt în stare de beţie. Prin urmare, nebunia moștenită nu intra în discuție – căci părinții nu erau nebuni – dar tulburare mintală nou apărută care se presupune că se datorează unei boli acute de intoxicație alcoolică. Nu există cu siguranță nimic împotriva a presupune că alcoolul care este distribuit in tot organismul si poate pătrunde și în celulele germinale, chiar dacă auau fost deja evacuate în canalele sexuale și produc în acestea modificări moleculare care afectează în special acele părți din care evoluează creierul viitorului făt.” in Senator s (Orth* „Boli congenitale și moștenite și predispoziții la boli” în „Sănătatea și boala în relație cu căsătoria si statutul de căsătorit")
A fost învățătura legiuitorului Lycurgus că fetele tinere din Sparta sa dezvolte corpuri puternice prin igiena si exercițiu, ar fi capabili să producă descendenți mai viguroși. Plutarh scrie: „El (Lycurgus) a ordonat fecioarelor să facă exerciții fizice, alergare, lupte și aruncarea de quioits și darts, ca trupurile lor, fiind puternice si viguroase, fructul care ar putea fi zămislit ulterior, luând hrană dintr un corp puternic si lusty, ar trebui să ia ce e mai bun| și că, astfel întărite prin exercițiu, ar putea cu atât mai bine sa sustina pangs durerile nașterii și să fie născa in siguranță.”
Mulţi educatori moderni ajung la concluzia că educația își va exercita cea mai mare influență asupra viitorului dovedirea rasei numai atunci când este îndreptată în primul rând spre parentalitate mai eficientă, ca sistemul lui Lycurgus de mai sus referit. Mortalitatea maternă ridicată în toate tarile civilizate se datorează eșecului educației moderne de a realiza acesta sarcina, lăsând viitoarele mame complet ignorante despre cumsă-și facă îndatoririle. Oamenii primitivi sunt cu mult înaintea noastră în acest sens, căci când sexele ajung la maturitate, sunt plasate sub grija unor instructori speciali pentru fiecare sex, care ii lumineaza cu privire la responsabilitățile lor ca viitori părinți și la modul în care acestia ar trebui să realizeze acest lucru. Fetelor le sunt date invataturi despre cum sa se pregateasca pentru maternitate. După pubertate sunt retrase din comunitate timp de un an sau mai mult, timp în care urmeaza o dieta speciala si urmeaza instructiunile femeilor care conduc educația lor pentru maternitate.
Există acum dovezi clare care să demonstreze că actul sexual frecvent anterior concepţiei diminuează vitalitatea şi reduce cantitatea de spermatozoizi, în timp ce abstinența are un efect opus. Astfel, Scott, în „Truth About Birth Control", scrie: „Numai vârsta nu afectează numărul și cantitatea de spermatozoizi. Indulgenta sexuala, adesea repetata si fara intervale adecvate, este suficient pentru a diminua sau sareduca total aprovizionarea disponibilă. Astfel la examinarea spermei emisa de un student după o orgie de răsfăț sexual, Liegeois nu a putut găsi urme de spermatozoizi. O examinare ulterioară după o perioadă de douăzeci şi una de zile de abstinenţă a dezvăluit prezența în cantități uriașe.”
Prof. Frank G. Lydston, profesor de boli ale organelor genito urinare și sifilologie la Facultatea de Medicină a Universității din Illinois, în „Impotența și sterilitatea” scrie: „Experimentele lui Goddard cu ani în urmă au arătat că copulația frecventa a animalelor afectează calitatea și cantitatea materialului seminal". Scăderea numărului și a vitalității spermatozoizilor ca urmare a actului sexual excesiv este o cauză comună a sterilității este acum in general acceptat. Acest fapt a fost subliniat clar de Prof. Lydston într-un articol intitulat „A Consideration of Some of the So called Obscure Causes of Sterility” (Journal of the American
Comentarii
Trimiteți un comentariu